Raportul Kroll 2 Grupul Şor a primit împrumuturi de aproape 3 miliarde de dolari

Foto Europa Liberă

Conform raportului Kroll 2, care în sfârşit a fost mediatizat graţie unei comisii parlamentare în frunte cu vicepreşedintele Parlamentului Alexandru Slusari, în perioada 1 ianuarie 2012 – 26 noiembrie 2014, grupul Şor a beneficiat de împrumuturi în valoare de 2 miliarde 973,7 milioane dolari SUA de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, relatează unimedia.info

Aceste împrumuturi au fost repartizate către 77 de companii din grupul Şor.

Ulterior, aceste fonduri au ajuns pe conturile mai multor bănci, în special ABLV și PrivatBank din Letonia – în total peste 2,5 miliarde dolari SUA. De asemenea, au fost transferate pe conturi din bănci din Republica Moldova, inclusiv cele trei devalizate ulterior – peste 200 milioane de dolari, Rusia – circa 100 milioane de dolari și alte jurisdicții – 8,4 milioane de dolari.

Veaceslav Negruța: Tăinuirea raportului Kroll 2 a generat și alte fărădelegi

Fostul ministru al Finanțelor, expertul Transparency International Moldova, Veaceslav Negruța spune că tăinuirea raportului Kroll 2 a făcut ca să se întâmple și alte fărădelegi. Potrivit lui, pentru publicul larg, cel mai important element din acest raport lipsește – lista beneficiarilor finali.

Societatea merită să-și știe „eroii”, spune Veaceslav Negruța. Potrivit lui, este un fals faptul că dacă lista beneficiarilor va fi făcută publică, acest lucru va prejudicia ancheta. „Noi vedem foarte clar că, tăinuind acest raport, beneficiarii din spate și din față au început să miște niște active: să-și vândă proprietățile, să schimbe proprietarii la anumite firme, iar sechestrul care a fost aplicat pe anumite active ale anumitor grupuri care au fost menționate în rapoarte demonstrează faptul că procurorii, prin inacțiune și prin tăinuirea raportului Kroll, au creat acest coridor confortabil pentru ca beneficiarii să-și ascundă urmele”, afirmă Veaceslav Negruța.

În opinia expertului, investigația în furtul miliardului nu mai poate să se desfășoare doar în Republica Moldova, ea trebuie internaționalizată. „Procurorii și instituțiile statului au făcut tot posibilul ca să nu se solicite nicio informație, nu a fost făcut niciun demers în adresa autorităților europene sau americane pentru a solicita ajutor”, a afirmat Veaceslav Negruța. În plus, este nevoie să fie solicitat sechestrul pe bunurile aflate în afara țării.

Radu Marian: Procuratura a ascuns lista beneficiarilor și este complice

Deputatul blocului ACUM Radu Marian a declarat:„Astăzi Procuratura Generală se face complice la această fraudă pentru că a ascuns în tot acest timp această listă (a beneficiarilor nominalizaţi în raportul Kroll – n.n.) și toate aceste detalii.

Suntem în fața unei noi rușini internaționale așa cum am avut-o și în trecut”, a declarat Radu Marian în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la postul de televiziune TVR Moldova.

Deputatul socialist Grigore Novac consideră că prin contractarea unei companii străine, Kroll, ca să investigheze frauda bancară s-a dorit să se deplaseze accentele. Potrivit lui, instituțiile statului aveau toate informațiile și puteau să facă propria investigație. „Eu îmi amintesc când domnul Viorel Chetraru era în funcția de director al Centrului Național Anticorupție, de la tribuna Parlamentului spunea că raportul Kroll I nu este nimic altceva decât beletristică, pentru că CNA ar deține mai multe informații”, a declarat deputatul. Potrivit lui, CNA, Procuratura Generală, Procuratura Anticorupție aveau toate pârgiile și mecanismele legale ca să investigheze și să prezinte inclusiv beneficiarii finali.

Comentatorul politic Anatol Țăranu consideră că trebuie să fie format un grup de procurori căruia să i se pună în sarcină să examineze în exclusivitate frauda bancară. Potrivit lui, acest grup poate fi creat printr-o decizie a Parlamentului. „Ei trebuie scoși în afara Procuraturii și chiar puși deasupra Procuraturii. Grupului acestuia i se încredințează în exclusivitate doar toate operațiunile legate de investigarea acestui caz concret, în virtutea importanței lui excepționale pentru societate”, spune Anatol Țăranu. Potrivit lui, acest grup ar urma să investigheze și implicarea Procuraturii în acest caz.

Sergiu Tofilat: Există tangențe între frauda bancară și

laundromatului rusesc

Expertul comunității WatchDog, Sergiu Tofilat, spune că există două tangențe între frauda bancară care s-a produs în Republica Moldova și laundromatul rusesc.

Potrivit lui, tangențele se referă la modificările de legislație pentru a facilita schemele respective și inacțiunea instituțiilor de stat. De prevenirea schemei laundromatului erau responsabile Procuratura și Centrul Național Anticorupție. Aceasta pentru că s-a operat cu tranzacții fictive garantate de cetățeni din Republica Moldova. Pe când, în schema miliardului cea mai mare responsabilitate o poartă Banca Națională pentru că avea multe instrumente să prevină această fraudă, spune expertul.

Expertul spune că în cazul furtului miliardului erau acordate credite neperformante unor companii fondate cu puțin timp înainte de a cere aceste credite. În acest caz, Banca Națională trebuia să-și dea seama că era vorba despre credite neperformante și să intervină.

Recent, WatchDog a publicat un studiu potrivit căruia, pe parcursul anilor 2010-2014, circa 70 de miliarde de dolari americani de la băncile rusești au fost spălați prin intermediul instanțelor și băncilor din Republica Moldova, folosind hotărâri judecătorești ilegale privind datoriile false. Fondurile „curățate” au fost transferate în continuare către un grup de societăți de tip off-shore care au conturi în băncile occidentale.

Distribuie

Lasă un răspuns