Nicolae Cotlău: Fără irigare agricultura noastră nu are viitor

Nicolae Cotlău, directorul SRL ”Brânzeni-Agro”, este unul din cei mai mari arendatori de terenuri agricole din raionul Teleneşti.  Gospodăria gestionează circa 400 hectare de teren arabil şi la moment rămâne a fi una din cele prospere în zonă. Dar seceta din anul curent poate, în opinia directorului, să cauzeze gospodăriei probleme de ordin economic serioase.

– Dle Nicolae Cotlău, în comunicatele Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului (MADRM), situația legată de seceta din anul acesta este apreciată astfel: cele mai multe gospodării agricole sunt foarte afectate, însă sunt şi unele mai puțin afectate. Adică, ministerul lasă să se înțeleagă că nu este totul pierdut?

– De fapt, asemenea aprecieri ar putea fi făcute doar în toamnă. Acum am putea spune că noi, cei din teritorii, suntem mai puţin optimişti decât guvernarea. Iarna a fost caldă și fără zăpadă, prin urmare în sol umezeală nu este. Colac peste pupăză, în primăvară au fost înghețuri, o mare parte din roada de fructe este compromisă. Vom vedea ce va fi cu prunele, se pare că acestea au fost afectate mai puțin. Dar dacă au înghețat salcâmii, care sunt mai rezistenți decât toți pomii, de ce roadă am putea vorbi?..

– Care e starea culturilor cerealiere de toamnă?

– O parte din ele arată relativ bine, altele – nu. Cu siguranță roada de rapiță este compromisă deja, la celelalte semănături, dacă a plouat zilele acestea, poate parţial roada va fi salvată. Conform observațiilor populare, roada de grâu depinde mult de faptul cum arată semănăturile la Sfântul Gheorghe, când, în mod normal, cioara nu trebuie să se vadă din lan. De la semănăturile tratate cu azotat de amoniu am putea aştepta ceva roadă, ca să ne putem achita cu arendașii și să plătim impozitele. În caz contrar, nu mai știu cum vom scoate-o la capăt. Mai ales că am fost nevoiţi să întoarcem o parte din semănături şi să semănăm alte culturi. Am riscat mult, iarăşi cu speranţa că va ploua…

– Confom celor relatate de către premierul Ion Chicu și ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului Ion Perju, statul urmează să evalueze pierderile şi să-i ajute pe agricultori…

– Ne trebuie, cred, altceva: nişte proiecte de perspectivă de activitate în condiţiile noi impuse de natură. Ar fi cazul poate să lărgim suprafețele cu fâșii de pădure și astfel să ridicăm cel puțin până la 30 la sută suprafețele împădurite, pentru a restabili balanța mediului în țară. Ceea ce se întâmplă este de fapt rezultatul influenţei nefaste a omului asupra naturii. Celelalte planuri fantasmagorice – construcții de aeroporturi, spre exemplu, trebuie uitate. În agricultură avem nevoie de planuri bine chibzuite, reale, temerare. Mă gândesc la Israel, unde  pustiul a fost transformat în grădină înfloritoare. Iar la noi, un pământ atât de fertil, se transformă în pustiu. Apropo, văzând situaţia, unii cotași se adresează cu rugămintea să le achităm plata de arendă din roada anului trecut. De unde? La preţurile care ne-au fost oferite anul trecut, pentru a achita arendaşii şi a acoperi cheltuielile am fost nevoiţi să vindem totul şi acum depozitele sunt goale. Din păcate, în R.Moldova politica de preţuri la produsele agricole este lăsată în seama comercianţilor, care joacă producătorii cum le este lor convena-bil. Astfel producătorii agricoli nu pot ieşi din sărăcie, ţara rămâne fără rezerve strategice, iar un grup de comercianţi anual îşi cresc bogăţiile cu sute de milioane.

–  Ştiu că eraţi preocupat de istoria agriculturii din Basarabia. Cum o scoteau la capăt înaintașii noștri?

– Din niște cercetări istorice am aflat că o secetă dezastruoasă a avut loc în Basarabia în anii 1924-1928. Guvernarea României de atunci a anulat impozitele agricultorilor, astfel țăranii au depăşit relativ uşor criza.  Mai aveau în obicei țăranii noștri să samene câte un hectar de mălai ori sorg, care rodește pe orice secetă. Seceta din anul 2008 a fost tot așa ca şi cea din anul1946, dar, precum știți, nu s-a întâmplat nimic dramatic. Noi ar trebui să utilizăm masiv irigarea terenurilor agricole. În raionul Teleneşti am avut multe sisteme de irigare, o parte din care le-am gestionat chiar eu. Acum practic nu mai avem sisteme de irigare. Înţeleg, restabilirea acestui potențial necesită sute de milioane de euro. Dar fără asta agricultura din R.Moldova nu are viitor. Iată de ce construcţia sistemelor de irigare ar trebui să fie una din priorităţile statului.  

 Ion Cernei                   

Distribuie

Lasă un răspuns