Libertatea presei în continuă degradare

Pe 3 mai, tradiţional, la Chişinău a fost dat startul Zilelor libertăţii presei în R.Moldova, cu o agendă de activităţi programate pe parcursul întregii luni mai. Suita acestor acţiuni a demarat cu lansarea Memoriului privind libertatea presei în Republica Moldova în perioada 3 mai 2018 – 3 mai 2019 şi un flashmob în fața Parlamentului, la care au participat reprezentanţi ai diferitor instituţii media îmbrăcați în tricouri albe cu mesajul „Libertatea de exprimare în Moldova”.

Alături, pe un panou, au fost expuse fotografiile deputaților și ale partidelor care au demonstrat un comportament agresiv asupra jurnaliștilor, au îngrădit accesul la informații și/sau au demonstrat intoleranță în perioada 3 mai 2018 – 3 mai 2019.

Autorii Memoriului privind libertatea presei în R. Moldova – Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația Presei Independente, Asociația Presei Electronice, Centrul de Investigații Jurnalistice şi alte câteva organizaţii mass-media  constată că, “în perioada 3 mai 2018 – 3 mai 2019, libertatea presei în Republica Moldova a continuat să degradeze, atingând cote alarmante. Problemele din anii trecuți s-au amplificat: breasla s-a divizat și mai mult, devenind tot mai vizibile controlul politic asupra anumitor instituții de presă, concentrarea de facto a proprietății mass-mediei și lipsa de pluralism. Acestea, dar și accesul dificil la informațiile de interes public, lipsa de independență a jurnaliștilor și calitatea joasă a conținutului mediatic, alături de creșterea numărului de cazuri de agresare verbală, intimidare și hărțuire a presei, au dus la căderea ratingului Republicii Moldova în clasamentele internaționale. Astfel, Organizația internațională Reporteri fără Frontiere (RSF) a poziționat Republica Moldova pe locul 91 din cele 180 de țări monitorizare în clasamentul libertății presei pentru anul 2019. Este cel mai mic rating înregistrat din anul 2013 până în prezent, în ultimii șase ani Republica Moldova înregistrând o cădere de 36 de poziții în clasamentul RSF”.

„Această stare de lucruri este confirmată și de studiile naționale privind starea presei în Republica Moldova în 2018, care constată că anul trecut mass-media din țara noastră a activat și s-a dezvoltat în condiții grave. Cele mai mari schimbări se observă pe segmentul ce vizează nivelul de securitate a jurnaliștilor, care a regresat dramatic în ultimii doi ani, la fel ca și contextul economic, care a trecut de la o situație gravă în 2017, la una extrem de gravă în 2018”, se mai menţionează în memoriu. Drept dovezi sunt aduse şi câteva exemple care demonstrează scăderea nivelului de securitate a jurnaliștilor, intensificarea atacurilor, a amenințărilor și a intimidărilor la adresa jurnaliștilor din partea politicienilor și a funcționarilor publici, dar și de lipsa unei reacții adecvate la aceste cazuri din partea instituțiilor publice.

– În luna mai 2018, tirajul ziarului regional Cuvântul a fost sechestrat de poliția locală pe motiv că acesta ar fi fost transportat fără acte de însoțire. Acest incident a fost calificat drept abuz grav din partea poliției şi o încercare de intimidare a jurnaliștilor acestui săptămânal care au publicat mai multe investigații despre averile şi interesele personale ale conducerii raionului. După reacția din partea societății civile, tirajul a fost scos de sub sechestru, iar polițiștilor le-au fost aplicate sancțiuni disciplinare, ulterior anulate. Redacția ziarului s-a adresat în instanță, solicitând sancționarea persoanelor care se fac vinovate de acest incident. (Amintim, că judecata a calificat amenda impusă de către ofiţerul de poliţie Vadim Garpatii şoferului care transporta tirajul ziarului CUVÂNTUL la Centrul de poştă  Rezina drept o acţiune ilegală şi a anulat-o. Redacţia a acţionat în judecată faptele poliţiştilor din Rezina implicaţi în sechestrarea tirajului ziarului. Procesul se află în derulare judiciară).

– În iulie 2018, primarul orașului Orhei, Ilan Șor, a lansat un șir de afirmații cu caracter amenințător la adresa jurnaliștilor prin intermediul unui video publicat pe Facebook. Politicianul afirma că, odată cu venirea sa la putere, va aplica în raport cu jurnaliștii „plătiți să scrie mizerii despre oameni” («проплаченые журналюги, которые позволяют себе писать гадости про людей») o eventuală lege a lustrației. „Încetați, mizeriilor! O să ajung la voi!”, a spus el, etichetându-i pe jurnaliști cu apelativul depreciativ „jurnaliughi” («журналюги»).

Avocatul Poporului Mihai Cotorobai s-a adresat cu un demers la Procuratura municipală prin care a solicitat „întreprinderea măsurilor care se impun pentru persecutarea și intimidarea pentru critici a jurnaliștilor”, dar instituția respectivă a răspuns că Ilan Șor nu va fi sancționat pentru că declarațiile sale nu sunt infracțiuni.

– În august 2018, vicepreședinta Partidului politic Șor, Marina Tauber, a manifestat un comportament agresiv și a atacat verbal jurnaliștii de la postul Radio Orhei, împiedicându-i să reflecte o manifestație organizată la Orhei de către formațiunea pe care o reprezintă. Totodată, aceasta a instigat participanții la protest împotriva directoarei postului Radio Orhei. Înarmați cu mături, alți manifestanți au urmat îndemnul Marinei Tauber şi au îmbrâncit-o pe jurnalistă.

 

Scade transparenţa şi accesul la informaţie

Înrăutățirea condițiilor de activitate a jurnaliștilor s-a manifestat și prin scăderea gradului de transparență a instituțiilor publice și limitarea accesului la unele categorii de informații de interes public. Instituțiile statului organizează foarte rar conferințe de presă, preferând să informeze despre activitățile lor prin intermediul briefingurilor, la care jurnaliștii nu au posibilitatea să adreseze întrebări. De asemenea, pe parcursul ultimului an au fost semnalate mai multe cazuri de limitare a accesului jurnaliștilor la evenimentele de interes public. Astfel, reporterilor de la posturile de televiziune TV8, Jurnal TV le-a fost interzis accesul la mai multe briefinguri și evenimente ale partidului de guvernământ, dar și la conferințele de presă ale Partidului politic Șor. Aceștia nu au avut acces nici la ședințele publice ale Primăriei Orhei. Motivele invocate în aceste cazuri ar fi fost nemulțumirea privind politicile editoriale ale acestor posturi. Cu o zi înainte de alegerile parlamentare din februarie 2019, jurnaliștii de la Ziarul de Gardă nu au fost lăsați să filmeze un concert al Partidului Șor, în octombrie 2018 fiindu-le restricționat accesul și la adunarea organizată de PDM în Piața Marii Adunări Naționale.

 

Contextul economic, regres continuu

Piața de publicitate monopolizată, suspiciunea existenței unei înțelegeri de cartel dintre două case de vânzări de publicitate comercială, scumpirea hârtiei de ziar, finanțarea insuficientă a furnizorilor publici de servicii media audiovizuale, amplificarea concentrării proprietății în media etc. sunt fenomene care conduc la o situație economică extrem de gravă.

Piața este dominată de un număr mare de instituții media ce aparțin ori sunt controlate de politicieni, beneficiind de „protecția” şi susținerea financiară a acestora. Majoritatea mass-media independente nu dispun de suficiente resurse financiare pentru a se dezvolta, a implementa tehnologii noi și a oferi salarii decente angajaților. Problemele economice și financiare ale presei scrise s-au amplificat, iar Întreprinderea de Stat Poşta Moldovei a continuat să impună condiții arbitrare de distribuire a edițiilor periodice prin abonare şi vânzare cu amănuntul. organizațiile neguvernamentale și mai mulți manageri de presă au cerut intervenția autorităților pentru a obliga Poşta Moldovei să nu facă abuz de poziția sa dominantă pe piața distribuției trimiterilor poștale.

 

 

Distribuie

Lasă un răspuns