La 90 de ani a mai editat o carte dedicată istoriei Basarabiei

Domnul Eugen Statnic, născut la 30 iunie 1929 în satul Pripiceni-Răzeşi, azi raionul Rezina, refugiat în România, unde a devenit inginer electronist, părintele televizorului color românesc și al lămpii super econome cu LED-uri, în prezent cetăţean al Germaniei, istoric autodidact, autorul unor cărți de popularizare a istoriei naționale și universale, dar şi cel care a susţinut financiar editarea mai multor lucrări despre România şi Basarabia, şi-a marcat aniversarea de 90 de ani la Chişinău. Iar a doua zi, la Uniunea Scriitorilor din Moldova, a lansat cartea Înstrăinarea Basarabiei, a cincea lucrare dedicată istoriei acestui multpătimit meleag.

La eveniment au participat scriitori, savanţi, politicieni, jurnalişti, rude şi prieteni ai nonagenarului din Republica Moldova şi România.

Despre lucra-rea Înstrăinarea Basarabiei, viaţa şi alte cărţi ale dlui Statnic, activitatea sa de mecenat în domeniul editării multor lucrări importante despre istoria Basarabiei au vorbit scriitorul şi publicistul Vlad Pohilă, academicianul Andrei Eşanu, directorul Muzeului Uniunii Scriitorilor din Moldova Vasile Malaneţchi, alţi participanţi la întrunire.

Dl Eugen Statnic a făcut o trecere succintă în revistă a lucrării proaspăt apărute, menţionând că  această carte este dedicată memoriei părinţilor dumnealui, preotul Arcadie (1893-1982) şi învăţătoarea Nadejda (1900-1997), care au copilărit sub stăpânirea ţaristă, au petrecut Primul Război Mondial în tranşeele morţii şi în spitalele speranţei, au trăit marea bucurie a Unirii Basarabiei cu Patria Mamă la 27 martie 1918, au păstorit la Valea Perjei, Cârnăţeni, cinci ani în Transilvania, apoi la Pripiceni-Răzeşi, Rezina, iar în 1944 au fost impuşi să se refugieze peste Prut  ca să nu mai revadă Basarabia până la sfârşitul zilelor. Ei îşi dorm somnul de veci la Târgul Ocna.

„Eu am revăzut Patria după 70 de ani! Cu durere în suflet, dar şi cu speranţă în cuget am scris această carte pentru tineretul Moldovei, şcolari, liceeni şi studenţi şi pentru dascălii lor, care au datoria de a cunoaşte istoria ţării lor şi de a spune Adevărul cum ne-a fost înstrăinată ţara şi ce trebuie să ştim pentru refacerea unităţii neamului românesc…

Apelul meu, un basarabean de 90 de ani cu rădăcini „multietnice”, care cunoaşte bine şi istoria veche, dar şi istoria nouă, sună aşa: cui nu-i place la noi poate să plece, pentru că azi graniţele sunt deschise şi spre răsărit, dar şi spre apus. Nimeni nu vă va opri. Dar dacă v-aţi hotărât să rămâneţi aici, fiţi buni cetăţeni ai Republicii Moldova. Şi chiar dacă nu ne iubiţi, arătaţi bun simţ şi respect faţă de majoritate, căci aşa cere Democraţia. Iar majoritatea suntem noi, Moldovenii, parte a poporului român. Noi rămânem unde am fost şi unde suntem azi. Aceasta este legea noastră”, accentuiază autorul în prefaţa la cartea Înstrăinarea Basarabiei.

Lucrarea apărută în cadrul proiectului Românii din jurul Basarabiei, coordonat de dr. Vasile Şoimaru, a fost  înalt apreciată de toţi vorbitorii la evenimentul din 1 iulie 2019. Editată pe cheltuiala autorului, cartea va fi distribuită gratuit bibliotecilor şi şcolilor româneşti din Republica Moldova.

Tudor Iaşcenco

 

 

Distribuie

Lasă un răspuns