Defrişare ilegală? Nu, acţiuni obligatorii de regenerare şi salvare a pădurii

Tăieri în pădurea de lângă Ţahnăuţi.

La 4 ianuarie c. pe reţelele de socializare a fost publicat un set de imagini însoţite de următorul text semnat de Vasile Costiuc: “Apel, către autoritățile centrale și locale cu privire la defrişările din pădurea din preajma localității Țareuca, pe traseul Orhei-Rezina, la 6 km de Rezina. Este ori nu legală defrişarea pădurii? Mai rămâne ceva din pădurile seculare pentru generațiile viitoare ori tăiem totul?”

Postarea a trezit un interes enorm, fiind comentată de peste 50 de persoane şi distribuită de peste 1300 de internauţi şi acestea mai continuă încă.

Toma Tamara Nici: măcar în al nouălea ceas nu înțeleg cât de grav este să lași pământul fără vegetație. Sper că tragedia din Australia va fi o lecție pentru tot mapamondul.

David Popescu: Avem nevoie de a împăduri teritoriul nu de a tăia pădurile. Sudul Moldovei nu mai are păduri şi degrabă se va transforma în pustiu. Ar fi binevenită o lege: dacă ai tăiat un copac, să plantezi în loc 10 şi să ai grijă de ei până la 5 ani.

Adriana Hirsch Casoni: Guvernanții noștri sunt implicați în tot ce se întâmplă – defrișări, vânzări, înstrăinări de materii prime etc…

Galina Vasile: Salvare este în unirea cu România. Cum ai da, în Uniunea Europeană situaţia e mai altfel. Cu aşa mentalitate şi comportament noi suntem periculoşi pentru toată Europa.

Aurelia Dima: Aceiași situaţie e și în raionul Nisporeni.

Ivan Ţurcan: Dâşcova, Orhei, pe locul unde cândva au fost codri în genere au rămas numai nişte tufari.

Gheorghe Ciubotaru: Peste tot pădurile se taie pe un cap şi nimeni nu are habar.

Andrei Litvinov: Un tablou asemănător poţi vedea  pe traseul Şoldăneşti-Bălţi, între satele Olişcani şi Dobruşa.

Storceac Eugeniu: Şi în localitatea Voinova din raionul Străşeni se taie tot.

Diana Badita: Nu vor pune securea în cui, din lăcomie fac prăpăd toţi, indiferent de culoarea politică.

Daniela Delimarschi: Pe traseul Chișinău-Bălţi, pe sectorul M14, aceeaşi poveste.

Victoria Dascal: Locuind în Ţareuca, pot să spun că toate cele 4 păduri care înconjoară satul sunt supuse unor defrișări ilegale. O fâșie forestieră mai mare în genere a rămas aproape fără copaci, pentru că oamenii în loc să-și cumpere lemne, aleg să le taie pe cele de alături.

Ion Sirbu: Guvernul actual a aprobat legea de a exporta lemn peste hotare, cică e un succes pentru ei, aşa ajungem și noi pe piaţa externă.

 

Redacţia săptămânalului CUVÂNTUL l-a solicitat pe Anatol Cojocari, directorul Întreprinderii de stat pentru silvicultură Şoldăneşti, să comenteze apelul privind tăierile ce se efectuiază în pădurea de lângă s. Ţahnăuţi. Iată ce ne-a relatat dumnealui:

– Funcțiile atribuite pădurii sunt ecologice, economice, sociale, protecția biodiversității și acumularea carbonului. Pentru ca să îndeplinească aceste funcţii, pădurea trebuie la timp reînnoită.

Atunci când arboretul este îmbătrânit, degradează speciile principale (stejarul, gorunul), în locul lor apar goluri în care apar speciile auxiliare (carpen, tei), deseori de origine vegetativă, ori întroducenți (arțar american, salcâm).

 Efectuarea schimbului de generație (tăierea propriu-zisă) este necesară din punct de vedere economic, dar şi al protecției diversității, captarea carbonului.

Masa lemnoasă îmbătrânită pe picior își pierde proprietățile economice, iar apariția speciilor secundare în masă duce la  diminuarea biodiversității.

Asta se referă mai ales la pădurea din raioanele administrative Șoldănești și  Rezina, în mare măsură restabilită din cioată după chiciura din a. 2000.  Cu vremea, s-a restabilit coroana, dar ciuperca distrugătoare a lemnului a pătruns în trunchi prin rupturile de sus.

Tăierile care se aplică acum se numesc tăieri repetate, nu sunt tăieri rase și esența lor este să folosim fructificația de ghindă pentru a obţine o regenerare succintă, cu un număr optimal de puieți în mai multe etape.

Arboretul bătrân este înlăturat în etape, ca să dăm voie  să se dezvolte arboretul tânăr.

Perioada înlăturării arboretului bătrân durează mai mulți ani și depinde de ritmul dezvoltării semințișului instalat.  Lucrările în semințiș sunt foarte costisitoare, aduc numai pierderi financiare, dar sunt obligatorii pentru formarea unui arboret cu capacități și funcții multiple.

 Angajații Întreprinderii silvice Șoldănești depun un efort enorm organizatoric și practic pentru efectuarea lucrărilor la timp.

Confirmăm că toate lucrările efectuate (inclusiv și pe suprafața la care vă referiți) sunt autorizate de către Inspectoratul de Mediu, Agenția de Mediu și a fost eliberată Dispoziția – bon de către Agenția Moldsilva (nr. 69 din 25 septembrie 2019), iar ulterior şi autorizația de exploatare  (nr. 09 ser. AB 007559).

Cu alte cuvinte, putem spune că în raioanele Șoldănești și Rezina, unde în urma chiciurii din anul 2000 pădurea a fost afectată de anumite boli, tăierile ulterioare sunt o metodă profilactică și de protecție, bazată pe principii științifice și practice. Lucrările sunt efectuate cu respectarea tuturor normelor și coordonate cu toate instituțiile care asigură un proces legal și corect.

Regenerarea pădurii nu poate fi stopată și speculațiile la temă nu sunt corecte, nici învinuirile nefondate în adresa guvernului sau gospodăriilor silvice. Noi suntem gata să mergem la fața locului și să explicăm, să demonstrăm rezultatele acţiunilor noastre.

Pentru conformitate: Tudor Iaşcenco

Distribuie

Lasă un răspuns