Cum și-au adunat bani de campanie Mihai Ghimpu şi Iurie Leancă

Pentru campania electorală din această toamnă, partidele politice care au înaintat candidați la prezidențiale au apelat la ajutorul financiar a sute de persoane de la simpli activiști de partid, unii dintre care certați cu legea, până la prosperi oameni de afaceri. Ultimii au făcut donații extrem de generoase. Centrul de Investigații Jurnalistice a analizat cine au fost sponsorii electorali ai lui Mihai Ghimpu, Iurie Leancă, Dumitru Ciubașenco, Silvia Radu și Inna Popenco și a descoperit că în liste apar nume curioase.

 

Sponsorii lui Ghimpu

Mihai Ghimpu a adunat în campania sa electorală 4,4 mln de lei prin donațiile a 21 de persoane. Cel mai darnic sponsor este omul de afaceri Valeriu Sterea, care a vărsat în „pușculița” electorală a lui Ghimpu 700 de mii de lei. Acesta a sponsorizat Partidul Liberal și la alegerile parlamentare din noiembrie 2014, cu 50 de mii de lei, și la cele locale din 2015, când a donat, împreună cu soția, 600 de mii de lei. Valeriu Sterea controlează mai multe firme care se ocupă inclusiv cu transportul de mărfuri în țările Uniunii Europene. Alături de fiica Tatiana și compania soției, SA “Cambrian”, este fondator al firmei de transport “Forum-Tir” SRL, înregistrată în 1994. Compania, la rândul ei, este co-fondatoare a altor firme de transport, dintre care cea mai importantă este “Balcantir” SRL, cu un capital social subscris de 1,1 mln de lei și venituri din vânzări de 19,3 mln de lei în 2012.

În 2009, pe când exercita funcția de președinte interimar al Republicii Moldova, Ghimpu i-a acordat lui Valeriu Sterea Ordinul „Gloria Muncii”. Asta chiar dacă numele lui Valeriu Sterea a fost implicat anterior în scandalul din jurul privatizării conacului familiei Ianovski din satul Gura Bâcului, Anenii Noi, numit și “Odaia Drăgălina”. Presa scria că în 2005 conacul a fost transmis ilegal din proprietatea statului, fiind donat Fundaţiei „Încredere”, reprezentată de Nina Batuev, care se obligase să-l restaureze şi să-l transforme în azil de bătrâni. Trei ani mai târziu, fundația i-a vândut conacul și terenul aferent lui Valeriu Sterea, la prețul de circa un milion de lei, iar acesta a trecut bunurile pe numele companiei “Forum-Tir”. Tranzacţia dubioasă a făcut subiectul unei anchete penale și a figurat în Raportul Comisiei de anchetă pentru investigarea cazurilor de demolare şi deteriorare, în perioada anilor 1993-2012, a unor monumente istorice incluse în registrul monumentelor Republicii Moldova, ocrotite de stat, audiat în Parlament. În mai 2016, Curtea de Apel Chișinău a recunoscut-o vinovată pe Nina Batuev și a condamna-t-o la opt ani și jumătate de închisoare, cu încasarea în beneficiul părții vătămate a daunelor materiale în sumă de 59 de mii de euro, opt mii de dolari și a daunelor morale de zece mii de lei.

 

Deputații milionari

Și deputatul liberal Iurie Dârda a fost darnic cu șeful său de partid, donând jumătate de milion de lei pentru campania electorală a acestuia. Atât pe site-ul Parlamentului, cât și pe site-ul vechi al Comisiei Naționale de Integritate, lipsește declarația de avere a deputatului pentru anul 2015. În declarația pentru 2014, parlamentarul raporta venituri de peste 6,9 mln de lei. Cea mai mare pondere din această sumă o constituie dividendele de la firmele pe care le-a fondat – SRL “Darsimid” și SRL “Dansicons”. Politicianul a figurat anterior în mai multe anchete ale Centrului de Investigații Jurnalistice. Unul din articole arată că Svetlana Dârda, soția politicianului, este fondatoarea firmei “Egostil” SRL, care deține o spălătorie auto în incinta complexului locativ de pe str. N. Testemițanu din Chişinău, construit de “Dansicons”. Firma este administrată de Ion Țânțar, care la fel a donat pentru Mihai Ghimpu în campania pentru alegerile prezidențiale 100 de mii de lei. Alţi 60 de mii de lei au fost donaţi de Țânțar liberalilor în 2014, la alegerile parlamentare.

Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au mai relatat că liberalul este și naşul de cununie al fiului lui Ion Dragomir, fostul primar al comunei Stăuceni de lângă Chişinău, prin intermediul căruia firma ar fi beneficiat de contracte avantajoase în valoare de zeci de milioane de lei de la Primăria Stăuceni, iar firma fiului a ridicat patru blocuri de locuit în localitate.

De asemenea, Anticoruptie.md a scris anterior că firma “D&D Companie” ar fi afiliată deputatului liberal Iurie Dârda. Într-o anchetă recentă, reporterii Centrului de Investigații Jur-nalistice arătau cum firma lucrează la construcția unui spațios centru comercial, în preajma Spitalului Republican, în pofida unei hotărâri a Judecătoriei sectorului Centru din 30 mai 2016, prin care construcția a fost practic declarată ilegală. O parte din terenul pe care este ridicată construcția a fost transmis în locațiune firmei de către Consiliul Municipal Chișinău, pentru „amenajarea complexă și deservirea obiectivului preconizat”, ulterior însă a fost schimbată destinația terenului, pentru ca firma să poată construi parcarea supraetajată. De altfel, Ion Magaliuc, mana-ger pentru vânzări la “D&D Companie”, a vărsat în fondul electoral al lui Ghimpu 100 de mii de lei.

Deputatul liberal Valerian Bejan, care a acces în Parlament în decembrie 2015, a donat 300 de mii de lei în fondul electoral al lui Mihai Ghimpu, ceea ce reprezintă o treime din veniturile sale pentru 2015 – de 917 mii de lei. Valerian Bejan a fost anterior vicepreședintele raionului Telenești. La începutul lunii februarie curent, parlamentarul a fost implicat într-un scandal legat de intrarea în insolvabilitate a SA “Noroc”, specializată în producerea strugurilor, prelucrarea şi comercializarea produselor vinicole. Mai mulţi localnici îl acuzau pe deputatul liberal că ar fi falimentat fabrica de vinuri din localitate şi ar fi preluat ilegal pachetul de acţiuni pe când era director general al întreprinderii. Bejan a respins acuzaţiile, dând vina pe embargoul impus de Federaţia Rusă.

 

Funcționarii cu donații mai mari decât veniturile

Donații generoase au venit și din partea unor șefi de întreprinderi de stat, numiți în funcție de PL. Liberalul Iurie Topală, director general al ÎS “Calea Ferată din Moldova”, a donat jumătate de milion de lei, asta în condițiile în care, în declarația sa cu privire la venituri și proprietate pentru 2015, Topală raporta ve-nituri de doar 158 de mii de lei, fără a menționa dividendele pe care le primește de la firmele sale – “Cremenmar” SRL, “Veneta-Construct” SRL, “Ruta-Prim” SRL și “Ruta-Prim Service” SRL.

Și în campania electorală locală din 2015, Iurie Topală și soția sa Rodica au contribuit la fondul electoral cu 350.000 de lei. Într-o investigație anterioară a Centrului de Investigații Jur-nalistice arătam că firmele lui Topală au încheiat contracte de milioane de lei cu statul. De pe site-ul Agenției Achiziții Publice aflăm că “Ruta-Prim Service”, care are 40% din acțiuni la compania “Ruta-Prim” SRL, a livrat în 2013 Direcției Generale Transport Public și Căi de Comunicație Chișinău tehnică pentru dezăpezire în valoare de cinci milioane de lei.

Cu trei ani mai devreme, “Ruta Prim Service” a semnat un alt contract de achiziție a tehnicii destinate pentru întreţinerea drumurilor în perioada de iarnă cu ÎS “Administraţia de Stat a Drumurilor” în valoare de 37,8 mln de lei. Din 2009 până în 2013, în fruntea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, instituție căreia i se subordonează “Administrația de Stat a Drumurilor”, a fost Anatol Șalaru, vicepreședintele PL.

La fel, Ștefan Vieru, șeful ÎS “Gările şi staţiile auto din Moldova”, a vărsat în fondul electoral al lui Mihai Ghimpu 350 de mii de lei, în timp ce, în declarația de avere pentru 2015, raporta venituri totale de 317 mii de lei. Atât Iurie Topală, cât și Ștefan Vieru, nu au răspuns la apelurile noastre pentru a explica în ce mod au reușit să facă donații mai mari decât veniturile anuale.

 

Businessmenii abonați la banii statului

Ofițerul de presă al Partidului Liberal, Ion Pușcaș, a donat pentru Mihai Ghimpu 200 de mii de lei. Şi Nicolai Sprincean, consilier local din partea PL la Primăria Hârtopul Mare, Criuleni, a donat pentru Mihai Ghimpu 200 de mii de lei. Nicolai Sprincean este fondatorul a trei companii, toate specializate în agricultură, prin care câștigă tendere publice: CAP “Nista-Schit”, “Schit-Agromex” SRL și “Sprin Agro” SRL.

În noiembrie 2011, președintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, i-a acordat lui Nicolai Sprincean Medalia „Meritul Civic”. În luna mai, curent, Sprincean a fost implicat într-un scandal legat de atacul asupra edilului localității Hârtopul Mare, Anatolie Delimarschi. Primarul susține că a fost bătut cu o bâtă chiar de Nicolae Sprincean, cu care ar avea un conflict, iar în ajun ar fi fost amenințat la telefon de o rudă a acestuia. Omul de afa-ceri a respins însă acuzaţiile, calificându-le drept aberație.

Mihai Ghimpu și-a finanțat personal campania electorală cu 456 de mii de lei, ceea ce reprezintă aproape jumătate din mijloacele financiare obținute în 2015, când a declarat venituri de 1,1 mln de lei, inclusiv dividende de la firma “Eurosim” SRL, al cărei co-fondator este. Mihai Ghimpu a fost unul dintre principalii sponsori ai tuturor campaniilor electorale la care a participat Partidul Liberal (alegerile din 2009 – 755.750 de lei, parlamentarele din 2014 – 554.000 de lei, localele din 2015 – 515.000 de lei).

 

Iurie Leancă – susținut de membrii de partid și foștii parteneri de afaceri

Pentru Iurie Leancă, în campania prezidențială din acest an, au făcut donații 94 de persoane fizice și patru agenți economici, care au suplinit fondul electoral al candidatului Partidului Po-pular European din Moldova (PPEM) cu 3,65 mln de lei. Cele mai mari sume, de 100 de mii de lei, 345 de mii de lei, 350 de mii de lei și 400 de mii de lei au fost donate de patru agenți economici – ÎI “Alass Ruslan”, “Molbiz Consulting” SRL, “Olsaro” SRL și “Molbiz Audit” SRL, specializate în servicii de contabilitate.

Dintre persoanele fizice, cel mai generos sponsor al lui Iurie Leancă a fost omul de afaceri Anatolie Stati, care a vărsat în “pușculița” ex-premierului 200 de mii de lei. Acesta este unul dintre cei mai bogați moldoveni, fondator al companiei “Ascom-Grup”. La începutul anilor 2000, Iurie Leancă a fost vicepreședinte ASCOM. De-a lungul timpului, Anatolie Stati a fost implicat în mai multe scheme dubioase. Într-o investigație semnată de RISE Moldova, repor-terii arată cum familia Stati a jonglat în industria petrolieră internațională cu peste 50 de companii offshore. „Cele mai multe au fost înregistrate în paradisurile fiscale din Insulele Virgine Britanice, Gibraltar, Belize și Luxemburg. Potrivit actelor consultate de noi, angajații unor companii afiliate grupului ASCOM, controlat de familia Stati, discută în mod deschis circumstanțele în care i-au mituit pe funcționari în Africa, solicitând conducerii companiei să le deconteze banii dați cu titlu de mită”, se arată în articol.

Sume importante au virat în fondul electoral al lui Iurie Leancă mai mulți membri ai PPEM. Leancă a investit 50 de mii de lei în propria campanie electorală. Alți membri de partid, o bună parte dintre ei angajați ai Institutului de Politici și Reforme Europene sau foști angajați ai Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, membri ai secretariatului şi biroului permanent al PPEM au donat între 5 și 80 de mii de lei.  Consilierul PPEM în raionul Orhei, Valeriu Covaș, a donat 80 de mii de lei. Veaceslav Mustovici și Andrei Globa, alți doi reprezentanți ai PPEM la Orhei, au virat în fondul electoral al lui Iurie Leancă câte 30 de mii de lei.

 

Donatorul implicat în furtul miliardului?

Iurie Leancă pare să fi fost susținut și de ex-reprezentanți ai băncilor implicate în furtul miliardului. Astfel, Dumitru Baxan, nume care coincide cu cel al fostului vicepreședinte al “Băncii de Economii”, Dumitru Țugulschi, care pare a fi fostul președinte al “Unibank”, și Ghenadie Cernei, ex-vicepreședinte al aceleiași bănci, au donat în favoarea lui Iurie Leancă câte 40 de mii de lei. Şi în campania electorală din 2015 Dumitru Țugulschi a vărsat în fondul electoral al PPEM 80 de mii de lei, iar Dumitru Baxan și Ghenadie Cernei câte 50 de mii de lei. Ghenadie Cernei a fost implicat și în business și a încheiat contracte cu statul. Conform paginii sale de pe un site de socializare, în perioada octombrie 2015-aprilie 2016, Cernei a administrat “Denvar Grup” SRL. În decembrie 2015, compania semnează un contract de achiziții cu Primăria din satul Răzeni, Ialoveni, pentru procurarea mobilierului, inventarului de uz gospodăresc și inventarului moale la grădinița de copii nr. 1. Suma contractului este de 71,28 de mii de lei. Primarul ales în 2015 în Răzeni este liberal-democrat, partid din care Leancă a făcut parte anterior, iar în conducerea raionului Ialoveni, șase consilieri sunt din partea PPEM. Contactat telefonic, Ghenadie Cernei nu a negat că ar fi făcut o donație în fondul electoral al lui Leancă, însă a evitat să răspundă la alte întrebări, motivând că ar fi ocupat. Ulterior, acesta nu a mai răspuns la apelurile noastre. Fostul său șef, Dumitru Țugulschi, în prezent se află în arest la domiciliu, fiind pus sub învinuire în „dosarul Unibank”.  Potrivit unui comunicat de presă remis de Procuratură, în intervalul anilor 2013 – 2014, bancherul ar fi acordat mai multor agenţi economici patru credite neperformante în sumă totală de 16 mln de dolari şi 15 mln de euro. Iurie Leancă nu a răspuns la apelurile și mesajele noastre pentru a comenta despre donațiile făcute de Cernei, Baxan și Țugulschi în campania sa electorală, însă Eugen Carpov, deputat și coleg de partid al fostului premier, ne-a confirmat că cei trei sponsori electorali sunt într-adevăr foștii reprezentanți ai “Băncii de Economii” și “Unibank”, dar a subliniat că aceștia nu au nicio legătură cu Iurie Leancă, ci susțin ideile Partidului Popular European din Moldova. „În 2015, când am inițiat crearea partidului, a fost multă lume care s-a alăturat ideii și echipei. Domnul Baxan era unul din participanții activi. Domnul Țugulschi a fost simpatizant”, a precizat parlamentarul. Acesta s-a referit și la ares-tul fostului președinte al “Unibank” în dosarul furtului miliardului: „Da, a fost reținut, se mai întâmplă. Asta nu pot s-o comentez, ține de el, de activitatea lui”, a încheiat Eugen Carpov.

 

Businessmenii câștigători de tendere de milioane

De asemenea, implicat în afaceri cu statul a fost și membrul biroului permanent al PPEM care a donat 30 de mii de lei, Adrian Duca. Acesta este fondatorul companiei “Pro Diagnostic” SRL, specializată în practica medicală. În noiembrie 2012, compania a încheiat un contract în valoare de 2,8 mln de lei cu Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM), fiind selectată dintre 13 participanți să ofere servicii aferente promovării proiectului de reducere a riscului de îmbolnăvire prin efectuarea scrining-ului. Director al CNAM-ului la acea vreme era Mircea Buga, desemnat candidat la funcția de ministru al Sănătății în Guvernul Leancă 2, care nu a obținut însă votul de încredere al Parlamentului în februarie 2015. Ulterior, acesta devine ministru al Sănătății în Guvernul Gaburici.

Un alt om de afaceri, Pavel Didenco, a donat în fondul electoral al lui Iurie Leancă 50 de mii de lei. Acesta figurează în lista de fondatori ai patru companii: “Rivercom” SRL, “Paul Trade Group” SRL, “I Plast TM” SRL, specializate în comerț, și “Samiral-agro” SRL, specializată în creșterea producției agricole. Ultima firmă a intrat în atenția opiniei publice după ce, în noiembrie 2015, Stela Coşeliuc, şefa Secţiei Teritoriale Orhei din cadrul Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA), adresa Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) o plângere prin care denunţa acordarea dubioasă a unei subvenţii de 3,9 mln de lei firmei „Standard Vin Plus” SRL, condusă de Iurie Didenco, tatăl lui Pavel Didenco, pentru o linie de sortare a fructelor după ce și firma “Samiralagro” SRL a obținut o subvenție de 4 mln de lei pentru aceeași linie de sortare. Iurie Didenco, proprietarul „Standard-Vin Plus”, care este și proprietarul clubului “Cocos Prive” din Capitală, respingea acuzațiile, potrivit Ziarului de Gardă.

    Despre cum şi-au adunat bani de campania electorală restul candidaţilor la prezidenţiale citiţi în numărul următor.

Mariana Colun, Centrul de Investigaţii Jurnalistice

 

Source: cuvintul.md

Distribuie

Lasă un răspuns