Cine și cum trebuie să răspundă pentru cauzele pierdute la CtEDO?

Premierul Ion Chicu consideră că judecătorii trebuie să achite despăgubirile pentru cauzele pierdute la CtEDO și Guvernul condus de el nu-și va asuma aceste cheltuieli. Asta după ce Consiliul Superior al Magistraturii a declarat că nu este de acord ca judecătorii să plătească din propriul buzunar cele 1,5 mil. de euro, în urma deciziei CtEDO în dosarul „Gemenii”.

Dumneavoastră cum comentați aceste declarații?

Igor Negreanu, judecător, Rezina: Consider iminent că urmare a acestei situaţii nefericite pentru Republica Moldova, dar şi pentru sistemul judiciar, în mod logic ar trebui să urmeze antrenarea răspunderii. Statul a fost obligat de către Înaltul for de la Strasbourg la achitarea unor sume enorme pentru încălcarea drepturilor justiţiabililor sub diferite aspecte.

Nu vreau să fiu apărător al celor care s-ar face responsabili pentru condamnările Republicii Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, însă, excluzând ideea unor hotărâri vădit ilegale, care ar putea antrena răspunderea penală sau cel puţin disciplinară, dacă s-ar constata existenţa motivelor pentru acestea, până la momentul de faţă, se pare, nu au fost identificate în raport cu vreunul dintre judecători sau procurori prevederi naţionale, dar şi internaţionale care limitează posibilităţile statului de a pretinde prin acţiunea în regres recuperarea acestor prejudicii de la vinovaţi. De exemplu, Consiliul de Miniştri prin Recomandarea Rec (2010)12, care se referă la situaţia judecătorilor, statuează că independenţa, eficienţa şi responsabilităţile nu pot fi antrenate răspunderii civile sau disciplinare a unui judecător pentru modul de interpretare a legii, apreciere a faptelor sau evaluare a probelor, cu excepţia cazurilor de rea-credinţă şi gravă neglijenţă. Concluzii similare a formulat şi Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni.

Da, fiecare judecător este obligat să fie conștient şi responsabil pentru hotărârile adoptate. Nu văd însă cum s-ar putea umbla la salariul sau la pensia unui judecător, atâta timp cât acestea constituie nişte garanţii acordate prin lege şi nu nişte beneficii materiale.

Se pare că Statul nu a prevăzut astfel de posibilităţi de atragere la răspundere a judecătorilor sau procurorilor, altor funcţionari pentru situaţii de acest gen or, încercările care au fost până la moment de a «pedepsi» persoanele responsabile, după cum se cunoaşte, nu s-au soldat cu nici un rezultat.

Cel mai grav este însă că în lipsa unor astfel de mecanisme, în spaţiul public, mai ales recent, se operează cu acuzaţii şi intimidări la adresa corpului de judecători, inclusiv de genul celor potrivit cărora ultima notă de plată ar urma să fie achitată din contul finanţării alocate pentru 2020 sistemului judecătoresc, mai ales că unii dintre aceştia în genere sunt străini de atare cazuri (de condamnare) şi nu au pentru ce să poarte repercusiuni.

Prin urmare, la această etapă, aparent paradoxal, dar nu observ cine şi cum trebuie să răspundă pentru cauzele pierdute la CtEDO.

Mircea Bunici, locuitor al satului Mălăiești, raionul Orhei: Bineînțeles că aceste prejudicii trebuie achitate din contul celor care se fac vinovați de pierderea cauzelor. Dacă instanțele judecătorești nu vor fi cumva responsabilizate, ele vor produce în continuare erori, iar statul, adică contribuabilii, vor continua să acopere cheltuielile respective. Nu este o situație normală or, pierderea cauzelor la CtEDO demonstrează asemenea hârtiei de turnesol că instanțele noastre sunt fie părtinioare în ce privește emiterea deciziilor, fie neprofesioniste. Adică se judecă strâmb în instanțe, concluzie care trebuia demult să pună pe gânduri statul şi sistemul judecătoresc. De ce nu se fac atestări, nu sunt promovaţi în acest sistem doar oameni integri, adevăraţi profesioniști, care să nu adopte decizii regretabile? Poate anume pentru că cei din vârful piramidei Puterii nu au nevoie de adevăraţi magistraţi, dar de marionete?  

Ludmila Coţaga, jude-cătoare în demisie de onoare: Trebuie să răspundă Statul, pentru că în 29 de ani de independenţă acest Stat nu a creat un sustem judecătoresc normal, începând cu organele de poliţie, procuratură şi terminând cu instanţele judiciare. La noi puterea legislativă şi cea executivă n-au avut şi nu au nevoie ca acest sistem să pună în capul mesei LEGEA, ci au avut nevoie de marionete care să activeze în interesele cuiva. Adică trebuie să răspundă Statul care nu a fost şi nici nu este capabil încă să  reformeze cu adevărat sistemul judecătoresc.

Ruslan Roşca: Ludmila Coţaga, răspuns greşit, mai bine zis influenţat. Pentru toate cazurile pierdute la CtEDO trebuie să plătească judecătorii, iar în multe cazuri împreună cu procurorii, cei care au instrumentat dosare uitând de etica profesională.

Ludmila Coţaga: Ruslan Roşca, dar cine numeşte aceşti judecători în funcţie? Nu organele de stat?

Cu regret, părerile expuse de multe persoane sunt eronate. Statul nu a asigurat şi nu asigură selectarea corectă a personalului pentru funcția de judecător, inclusiv în ce priveşte profesionalismul şi integritatea.

Justiția în Moldova este expresia concentrată a situaţiei economiei și politicii, a proceselor care au loc în societatea noastră. Legile sunt create pentru evenimente şi interese specifice, uitându-se că legislaţia ar trebui să aibă la bază Teoria statului și a dreptului.

Leonid Gavriil Meleşinschi: Vinovați sunt toți! Inclusiv, polițiștii, anchetatorii, acuzatorii și “coordonatorii”.

Alexandru Valeriu Moraru, publicist: Pentru cauzele pierdute la CtEDO trebuie să achite judecătorii, din cauza cărora dosarul a ajuns la CtE-DO și în nici un caz să nu plătească din bugetul adunat din banii contribuabililor.

Victor Cibotari: Sistemul judecătoresc din RM este alcătuit din trei trepte, judecătorii fiind independenţi. În cazul când prima instanţă comite o eroare, următoarele au posibilitatea de a repara greşeala. Alta e, că unii judecători sunt corupţi şi judecă în dependenţă de anumite beneficii personale. Din acest considerent cred că repararea prejudiciului cauzat statului trebuie să fie din contul judecătorilor respectivi.

Sima Braşovean: Să plătească acel care-i vinovat.

Liuba Stavinschi, consilieră raională de Rezina: Într-un stat unde Legea se respectă, cetățenii nu ar fi nevoiți să se adreseze la CtEDO. Se întâmplă aceasta fiindcă avem o clasă politică care își rezolvă propriile interese prin intermediul justiției. Astfel judecătorii sunt prinși în mreaja corupției, care se rostogolește ca bulgărele de zăpadă, devenind tot mai mare și mai mare. Sunt de părerea, că judecătorii trebuie să achite prejudiciile pentru cauzele pierdute la CtEDO și să nu mai aibă dreptul să lucreze în acest sistem.

Ion Rusu, or. Şoldăneşti: Da, trebuie să răspundă cei care adoptă decizii strâmbe, adică procurorii şi judecătorii. Dar mai întâi Statul trebuie să prevadă aceste obligaţiuni în legislaţie. De ce până acum Legea nu prevede aceste responsabilităţi? Pentru că în aşa caz guvernanţii n-ar avea influenţa respectivă asupra procurorilor şi judecătorilor…

Andrei Muțuțchi, șef direcție, Consiliul Raional Șoldănești: Am impresia că de cele mai dese ori judecătorii iau decizii intenționat greșite în urma unor înțelegeri cu una din părțile implicate în conflict şi procedează astfel din interese materiale. Confirmare servesc și averile unora dintre aceștia. Totodată, nu cred că o ilegalitate trebuie să fie pedepsită cu altă ilegalitate. Azi, judecătorii prin lege nu pot fi pedepsiți pentru deciziile luate. Rezultă că trebuie să modificăm legislația astfel, încât pentru hotărâri greșite magistraţii să poarte răspundere în ţară. Spre exemplu, dacă organele de evaluare au stabilit că judecătorul a adoptat pe parcursul anului trei decizii cu abateri de la lege, acesta să piardă dreptul de a mai activa în domeniu. În condițiile actuale însă intenția premierului îmi pare o simplă declarație.

Valentina Cibotari, pensionară, orașul Șoldănești: Şi eu cred că sumele pierdute conform hotărârilor CtEDO trebuie să le achite autorii deciziilor ilegale.Cu atât mai mult că în urma ilegalităţilor comise de magistraţi au de suferit atâţea oameni. Doar așa am putea readuce legea în capul mesei.

Daniela Davydik: Sper la aceste dezbateri să fie măcar o persoană din sistemul judecătoresc, din sistemul organelor de drept sau profesor cu cunoștințe în materia dreptului european (sau cel puțin care a citit și a înțeles Convenția Europeană a Drepturilor Omului şi măcar o hotărâre a Curții) care să explice participanților la dezbateri ce reprezintă CtEDO, care sunt competența și mecanismul de funcționare a ei, pe ce se bazează hotărârile ei, care să aducă citate din hotărâri CtEDO precum:”În partea ce ține de răspunderea pentru condamnarea statului prin hotărârile CEDO, Curtea a reținut că în cadrul procedurilor în fața Curții Europene, nu prezintă relevanță care autoritate publică – legislativă, executivă sau judiciară a generat la nivel național încălcările constatate. Or, în temeiul articolului 41 din Convenție, statul este cel care este ținut responsabil să repare prejudiciile suportate de către reclamanți în urma încălcărilor drepturilor și libertăților garantate de Convenție.”  “Curtea a statuat că atragerea automată la răspundere disciplinară a judecătorului doar în baza unei hotărâri a Curţii Europene de condamnare a statului, fără a demonstra că legea a fost încălcată în mod intenţionat de către judecător, constituie o ingerinţă inadmisibilă în independența judecătorului”.

Și Curtea Constituțională a RM a atras atenția nu o dată, că acțiunea în regres poate fi exercitată, însă doar având la bază o sentință în cadrul unei proceduri judiciare separate la nivel național prin care să se constate vinovăția persoanelor, inclusiv a judecătorilor, pentru încălcarea prevederilor Convenției Europene. Nu toate faptele, mai ales juridice, sunt deopotrivă doar albe sau negre. Mai ales că în afară de încălcarea dreptului la proces echitabil, RM este condamnată pentru tortură, tratament inuman sau degradant și pentru încălcarea dreptului la libertate și securitate personală, care nu se datorează judecătorilor. Curtea nu o dată a atras atenția că legislația RM prezintă neclarități, iar judecătorul, în exercitarea funcției sale se conduce de legislația în vigoare adoptată de Parlament…

Distribuie

Lasă un răspuns