Ce părere aveți despre traseismul politic al deputaților și aleșilor locali, fenomen care în Republica Moldova ia proporții periculoase?

Ce părere aveți despre traseismul politic al deputaților și aleșilor locali, fenomen care în Republica Moldova ia proporții periculoase?  Credeți că această practică trebuie contracarată? Cum anume?

Valeriu Coşpormac: Peisajul politic moldovenesc cu succes deseori înlocuiește imaginile din manualele de geografie despre papagalii din țări exotice. Chiar vreți să distrugeți acest (eco)sistem bolnav din talpă?

Alexandru Guşilo: În cazul când o persoană umblă de la un partid la altul trebuie, prin lege, să i se retragă mandatul și să nu mai aibă dreptul de a fi ales al poporului pe liste de partid, pentru că alegătorii în asemenea caz votează partidul şi nu persoana.

Victor Cibotari: Conform art. 60 (1) din Constituţie, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului. Deci partidele care participă, în baza votului alegătorilor, la formarea acestui organ reprezintă diferite categorii de cetăţeni precum şi viziunile acestora, iar deputații sunt în serviciul poporului. Astfel, ajungem la concluzia că deputații aleși pe liste de partid reprezintă interesele acelor alegători, care i-au mandatat în organul legislativ suprem pentru a promova anumiți vectori de dezvoltare a statului. Cu alte cuvinte, deputații nu pot deveni reprezentanți ai altor categorii de cetățeni în Parlament și să promoveze alte formațiuni politice, cu alte viziuni și interese.

Unele state americane (din SUA) au mecanisme legale prin care alegătorii își pot revoca în anumite cazuri un ales din Parlament, în Europa însă lucrul acesta este în general imposibil. Comisia de la Veneția a Consiliului Europei a stabilit, acum un deceniu, că posibilitatea revocării deputaților de către alegători sau de către partide este “incompatibilă cu doctrina tradițională și general acceptată a democrației reprezentative” și “contrare normelor europene”.

Articolul 69 din Constituția RM stipulează: “Calitatea de deputat încetează la data întrunirii legale a Parlamentului nou-ales, în caz de demisie, de ridicare a mandatului, de incompatibilitate sau de deces”. Deci, deputatul nu poate fi demis din funcţie decât în cazurile descrise mai sus. Pentru a contracara practica turismului politic al deputaților și aleșilor locali, ar fi necesar de adăugat la punctul (2) art. 69 din Constituție fraza: “în cazul părăsirii formațiunii politice pe lista căreia a primit mandatul de deputat”. La fel și în cazul aleșilor locali.

Rezultă că alegătorul ar trebui să fie mai atent şi mai chibzuit când merge la vot, de altfel riscă să se trezească cu aleşi care nu-i reprezintă interesele. Cam aşa cum s-a întâmplat în raionul Rezina. Votând cu PDM, respectivii alegători s-au pomenit fără consilieri, deoarece aceştea acum reprezintă grupul Pro Moldova, adversarul PDM.

Ruslan Roșca: Interesantă întrebare. Dar cred că dezbaterile trebuie să fie mult mai extinse. Să analizăm câte partide doctrinare avem și câte “asociații de persoane cu interese”. Apoi trebuie să cerem socoteală de la organele de control precum Procuratura Generală și Autoritatea Națională de Integritate de ce nu văd cum unii aleși ai poporului, după o anumită schimbare a siglei sub care au fost aleşi, devin proprietarii unor bunuri ce nu pot fi justificate cu veniturile legale.

Iurie Podgoreţ: Corupere la nivel înalt! Aleșii noștri își schimbă viziunea politică doar din interes financiar.

Генадий Ефремов: Acest fenomen trebuie contracarat obligatoriu.

Alexandru Răileanu: Toate organele de drept, instituțiile, organizațiile statale sunt într-așa măsură afectate de fenomenul corupției, încât pentru mine alte măsuri, soluții decât o revoluție pornită de tot poporul prin care să bage frica în toți care au fost la guvernare și care au de gând să ajungă, nu există. Atâta timp cât toți rabdă dezmățul și fărădelegile, tot așteptând minuni de la alegeri la alegeri, nu va fi nici o schimbare, nici nu vom mai vedea altă atitudine din partea celor care manipulează opinia publică,  fură voturi și cu orice preț se străduie să ajungă la putere.

Traseismul politic implementat la noi în Parlament, dar şi în APL, a devenit o sursă de îmbogățire pentru unii și o practică constantă pentru acapararea puterii – pentru alții. Consider că fenomenul trebuie stârpit prin lege, care să interzică părăsirea unui partid și aderarea la altul în timpul exercitării mandatului de ales al poporului. Dar, repet, problemele existente în societatea noastră numai prin dezbateri nu cred că pot fi soluţionate. Prea s-a agravat situația.

Maria Leca: Eu calific această practică ca trădare a partidului cu care a fost ales. Când părăseşte partidul respectiv, deputatul trebuie să-şi depună şi mandatul, iar locul lui să fie ocupat de următorul din listă. La fel şi aleşii din consiliile locale.

Sima Braşovean: Traseiştii trebuie alungaţi din organele elective și să piardă dreptul să mai fie aleşi în organele publice de conducere.

Petru Dohocher: E vorba de oameni fără principii și moralitate. Pentru a înțelege fenomenul trebuie să ne amintim cum și-au câștigat mandatele deputații noștri actuali. Un sistem de alegeri conceput pe fraudă nu poate avea alte rezultate. Lumea trebuia să-și dea seama demult că Partidul Democrat cu D. Diacov în frunte trebuie eliminat din politică. Mai ales după ce, prin fraudă, şi-a majorat componenţa fracţiunii parlamentare, ajungând să guverneze ţara. Încă o dovadă – actualul târg din Parlament. Aceşti deputaţi fără obraz, care-şi schimbă poziţiile cum bate vântul, trebuie scoşi pentru totdeauna din organele elective.

Ion Badan: Vânzarea-cumpărarea deputaţilor şi consilierilor a devenit la noi o tradiție foarte urâtă. Deputații se vând, vorba lui Vladimir Voronin, precum, pardon de expresie, purceii la piață. Omenește ar fi ca aleşii pe liste de partid să rămână cu formațiunea cu care au fost aleşi până la sfârșitul mandatului, or, în cadrul alegerilor proporţionale, alegătorul votează anume pentru partid. Dacă traseismul ar fi interzis prin lege, asta nu s-ar întâmpla. Dar puțin probabil ca deputații noştri să adopte o asemenea lege. Mai ales cei din actuala majoritate de guvernare.

Vasile Cocarcea: Apreciez acest fenomen ca o lipsă totală de respect față de alegători. Sunt convins, traseismul deputaţilor, consilierilor are la bază interese materiale. Amintiți-vă de informaţiile cum PDM a cumpărat deputați din alte partide în mandatele precedente! Acum se procedează cam în aceeași manieră. Cred că e timpul ca alegătorii să tragă concluzii din aceste situaţii şi la următoarele alegeri să nu-i mai voteze pe cei cu pomeni şi meşteri la minciuni şi promisiuni goale. Şi încă ceva: eu cred că cei antrenați în afaceri nu au ce căuta în politică, fiindcă, de regulă, ei utilizează mandatele pentru a-şi dezvolta businessul.

Ion Popescu: Eu cred că în viitorul apropiat situaţia se va schimba, că electoratul va trage concluzii corecte din toată debandada care se întâmplă acum în Parlament şi APL, partidele care până acum au ajuns la Putere prin coruperea alegătorilor vor dispare de pe scena politică. Desigur, va depinde mult de măsurile întreprinse faţă de autorii fraudei bancare, altor fărădelegi despre care a declarat recent procurorul general. Cred că societatea trebuie să reacționeze.

Vasile Rusu: Apropo, într-un comentariu recent pentru ziarulnational.md vicepreşedinta PDM Monica Babuc afirma: “Cei 12 foști deputați ai Partidului Democrat (PD), care au aderat la grupul Pro Moldova condus de Andrian Candu și la Partidul Șor nu au făcut acest lucru din convingeri ideologice sau doctrinare. Aceștia ar fi fost constrânși să părăsească PD, inclusiv prin stimulente financiare. Sumele care se vehiculează sunt între 250 de mii de euro și jumătate de milion de euro”.

Radu Marian, deputat PAS: Trebuie să fie clar de la început că moldovenii nu sunt predispuși genetic să fie mai corupți ca alte națiuni. Marea problemă se trage din calitatea instituțiilor de stat. În țările civilizate, legile se respectă, aproape toți respectă regulile impuse. Guvernul oferă servicii în mod egal pentru toți și nu favorizează un grup sau altul. Asta e valabil în orice domeniu de activitate, fie în business (unde fiecare afacere operează după reguli egale și respectă legile la rândul lor), dar și în sfera socială sau guvernamentală, unde cei care muncesc și care sunt talentați ajung să fie promovați. Anume pentru că regulile se respectă, oamenii sunt mult mai motivați să lucreze pentru propriul lor succes, bunăstare și, în plus, sunt gata să plătească impozitele, iar cu acest e impozite, guvernul și poate să ofere servicii bune.

În Moldova, pentru că justiția se aplică inegal, pentru că instituțiile statului favorizează un grup sau altul, oamenii sunt nevoiți să recurgă la metode „neortodoxe”  de rezolvare a problemelor. Atât timp cât cei loiali sistemului, deși comit infracțiuni și fraude colosale (furtul miliardului, de exemplu) și fură din banii publici, sunt scutiți de orice pedeapsă, oamenii vor găsi repede o justificare pentru actele de corupție la nivel mai mic.

Și când cei de sus nu respectă legea, cetățenii își pierd încrederea în stat și nu mai există această coeziune națională, acea dorință de a câștiga banii cinstit, de a deschide o afacere și de a crea locuri de muncă pentru comunitate. Și apropo, pentru că nu există încredere în stat, taxele nu se plătesc, iar fără taxe, statul nu mai poate asigura justiție onestă, nu mai poate asigura respectarea legilor de către toți (pentru că e însuși corupt), ori să protejeze cetățenii mai vulnerabili. Fără bani, statul nu poate să făurească o educație care să educe copiii noștri să devină viitori buni antreprenori, profesori, ingineri, arhitecți, economiști sau judecători.

Și iată acest ciclu continuu de corupție la nivel înalt, această batjocură față de lege, această lipsă de încredere a cetățeanului față de stat, care a continuat de la Independență încoace, a  dus la sărăcie, lipsă de locuri de muncă și oportunități.  Mai rău, acest mediu creat de stat ne face să fim, ca cetățeni, mai răi cu ceilalți, mai corupți, mai nerespectuoși cu ai noștri conaționali – uitați-vă doar cum circulă șoferii pe străzi și observați câți oameni se plâng că au fost înșelați la magazin sau la piață. Astea toate sunt rezultatele mediului toxic de corupție și fraudă creat de cei de sus, în ultimii 20 de ani.

Lupta împotriva corupției endemice din toate nivelurile societății moldovenești trebuie începută cu declararea unui război total împotriva corupției mari și împotriva celor care stau în vârfurile piramidelor politice și oligarhice, după modelul DNA. Pe lângă faptul că va deconspira și alte niveluri inferioare de corupție, acest război total declarat este unica metodă prin care Guvernul își poate recăpăta legitimitatea și încrederea din partea cetățenilor – atât de necesare în implementarea viitoarelor reforme nepopulare din economie, sistemul social etc. De asemenea această recăpătare a încrederii este crucială pentru măsuri care să stopeze corupția mică sau, prin alte cuvinte, să faciliteze “schimbarea de mentalitate” –  trei cuvinte de care noi toți ne-am săturat să le citim în fiecare al doilea comentariu pe Facebook.

Adelina Cigardi: Traseismul politic se întâmplă din 3 motive:

  1. Ideoligice. Politicianul susține ideile altui partid, deaceea îşi abandonează propriul partid, care este incompatibil cu convingerile sale. În Moldova nu e cazul.
  2. Apartenenții unui partid încep să simtă cum se dărâmă încrederea votanților şi migrează în alte partide, care oferă mai multă putere electorală. Chiar şi într-un partid de opoziție.
  3. Categoria de politruci, care îşi simt eşecul electoral şi găsesc refugiu într-o sectă politică unde corupția şi puterea banului sunt valorile promovate. Aici e cazul politicianului basarabean. În termeni groteşti… eu te cumpăr pe mult caşcaval, îți ofer ciolanul cel mai încărcat cu carne, iar tu rozi de pe el cât poți. Condiția e să te vinzi şi să-mi promovezi partidul.

 

 

 

Distribuie

Lasă un răspuns