Ce împiedică dezrădăcinarea corupţiei în APL?

Transparency International–Moldova, în parteneriat cu Asociaţia Obştească “Nufărul” din Rezina au desfăşurat luni, pe o platformă online, o discuţie publică la tema: “Accesul la informaţie prin intermediul paginilor web”. Au participat primari, consilieri locali, reprezentanţi ai societăţii civile, instituţiilor de cultură, mass-media din oraşul şi raionul Rezina. S-a discutat în special despre bunele practici de prevenire şi combatere a corupţiei în cadrul autorităţilor publice, problemele care există în acest domeniu, dar şi posibilităţile de consolidare a integrității instituționale a APL prin prisma aplicării corespunzătoare a legislației anticorupție.

Lidia Caraşciuc, directoarea Transparency International–Moldova a dat tonul discuţiei după o întroducere în temă.

Apoi Ianina Spinei, expertă Transparency International-Moldova, a prezentat un model de plan local anticorupție pentru anii 2018-2020, punând accentul pe cinci priorităţi pe care trebuie să se bazeze acest document: 1. Consolidarea integrității instituționale a APL prin prisma aplicării corespunzătoare a legislației anticorupție. 2. Gestionarea patrimoniului public local în condiții de legalitate, transparență și eficienţă. 3. Asigurarea transparenței și prevenirea corupției în procesul de planificare, desfășurare și monitorizare a achizițiilor publice. 4. Sporirea calității serviciilor publice printr-un management eficient al resurselor umane. 5. Îmbunătățirea comunicării cu cetățenii și transparenței activității APL-urilor.

Potrivit expertei, autorităţile publice locale de la noi continuă să rămână măcinate de corupţia sistemică. Cauzele acestei stări sunt: slăbirea legăturii dintre instituţiile statului şi cetăţeni; controlul politic al politicii de cadre din sectorul public; încălcarea legislaţiei privind achiziţiile publice; încălcarea scopului parteneriatelor public-private; tolerarea lipsei de integritate a reprezentanţilor administrației publice; impunitatea agenţilor publici.

În continuare Ianina Spinei a descifrat aceste cauze, menţionând că asta se întâmplă pentru că în autorităţile locale există o abordare formalistă în ceea ce privește asigurarea unui climat de integritate instituțională, lipsesc filtrele de integritate și competență pentru accederea și numirea în funcții publice, funcționarii nu cunosc normele de conduită profesională, lipsesc sistemele de alertă și avertizare a eventualelor nereguli şi încălcări şi cetățeanul  este  privat de dreptul de a raporta o iregularitate sau ilegalitate. Ca urmare avem îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, incidente de integritate, conflicte de interese nedeclarate etc.

APL nu asigură transparența în procesul decizional precum prevede legislaţia, foarte rar se organizează consultări publice ale proiectelor de decizii/dispoziții, nu se publică actele adoptate pe paginile web ale acestora şi în Registrul actelor locale. De asemenea, nu se elaborează și nu se publică regulile interne de informare, consultare și participare în procesul decizional, nu se respectă cadrul legal privind accesul la informații, în cea mai mare parte a APL nu există instrumente interne (regulamente, platforme online, spațiu amenajat pentru documentare, accesibil solicitanților) care să conțină informație actualizată, precum și responsabili pentru efectuarea procedurilor de furnizare a informațiilor oficiale, cetățenii nu sunt informaţi despre desfășurarea ședințelor Consiliului Local, pro-iectele de decizii, dispoziții și materiale aferente acestora, incluse în agendele ședințelor Consiliului Local.

Aceste deficiențe pot duce la ”vinderea” de informații publice în schimbul unor beneficii personale, favorizarea anumitor solicitanți, abuzuri de funcție și depășirea atribuțiilor de serviciu, a menţionat experta.

Factorii responsabili din cadrul administraţiilor publice locale nu cunosc și, respectiv, aplică eronat prevederile legale privind administrarea, gestionarea, angajarea și utilizarea patrimoniului public local. Administraţiile publice locale nu au capacități și resurse umane suficiente pentru identificarea necesităților, estimarea valorii acestora, planificarea achizițiilor în concordanță cu bugetele reale și asigurarea unui nivel adecvat de transparență la toate etapele procesului de achiziție. Deseori, eliberarea certificatelor (de urbanism, informativ privind perspectiva demolării etc.) și a autorizațiilor (de construire, desființare, schimbare a destinației construcțiilor și amenajărilor) presupune riscuri de corupție prin prisma interacțiunii directe dintre solicitant și funcționarul public.

Ianina Spinei a mai remarcat că la nivel local se atestă o lipsă acută de cadre calificate, inclusiv pentru că funcția publică nu este atractivă din punct de vedere financiar, a condițiilor de muncă adecvate, lipsa perspectivei de creștere profesională și disproporționalităţii dintre responsabilități/atribuții și posibilitățile reale de a le exercita. Totodată, angajarea în funcție publică pe criterii politice, loialitate, rudenie/ prietenie, precum și procesul netransparent și defectuos de angajare a personalului, descurajează specialiștii calificați să aplice pentru o funcție în cadrul administraţiilor publice locale. Astfel deseori în primării şi alte autorităţi publice, structurile lor ajung persoane necalificate, neloiale față de obligațiile stabilite și care nu își îndeplinesc corespunzător atribuțiile de serviciu. Incompetența funcționarilor și influența politică asupra factorilor de decizie, funcționarilor generează riscuri majore de corupție.

Pe de altă parte, modalitatea de angajare în funcție publică a funcționarilor în cadrul administraţiilor publice locale, dar nici sistemul de incompatibilități nu este corelat cu realitățile locale. Spre exemplu, soția primarului ales în funcție recent, lucra contabilă la primărie de 30 de ani. Odată cu alegerea primarului, aceasta ar trebui să-şi părăsească locul său de muncă, în condițiile în care mai are câțiva ani până la atingerea vârstei de pensionare, iar alt specialist bun pentru această funcție este foarte dificil de găsit, fapt ce creează dificultăți în activitatea administraţiilor publice locale, a adăugat experta, mai referindu-se şi la alte probleme actuale pentru APL.

Participanţii la întrunire au confirmat că practic toate problemele abordate de experta Ianina Spinei sunt specifice şi administraţiilor publice locale din raionul Rezina, mai concretizând ce se face pentru soluţionarea lor, ce reuşeşte, dar şi ce nu. De exemplu, o mare parte din administraţiile publice locale din raionul Rezina nu au pagini web pentru că nu dispun de mijloace pentru crearea şi susţinerea acestora, dar şi de specialişti care să le administreze. O variantă de depăşire a acestei probleme, potrivit dnei Caraşciuc, ar fi cooperarea resurselor şi crearea unei pagini web pentru câteva primării, implicarea în acest lucru a voluntarilor din rândul tinerilor locali, care au cunoştinţe în domeniul IT.

Amintim că acţiunea dată a fost motivată de faptul că, începând cu luna martie c., AO “Nufărul”, în parteneriat cu săptămânalul CUVÂNTUL realizează proiectul „Anticorupţie şi integritate” axat pe problemele transparenţei şi combaterii corupţiei în administraţia publică a oraşului Rezina, susţinut financiar de Transparency International–Moldova.

Tudor Iaşcenco

“Acest  material este realizat în cadrul proiectului „Anticorupție și integritate” implementat de AO „Nufărul” în  parteneriat cu PP Cuvântul și Primăria or. Rezina. Proiectul dat este componenta proiectului „Consolidarea statului democratic de drept: contribuţia societăţii civile” susţinut financiar de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos (programul de granturi mici al  Transparency International – Moldova). Opiniile exprimate în acest document nu coincid în mod neapărat cu cele ale TI-Moldova și ale donatorului.

 

 

 

Distribuie

Lasă un răspuns