Când o intenţie bună este prost chibzuită

Mai multe colaboratoare ale bibliotecilor din raion se plâng că primarii le obligă să scrie cereri pentru concedii din cont propriu sau le reduc salariile de funcţie trecând persoanele respective de la funcția de directoare bibliotecă, după cum este indicat în Contractul individual de muncă, la cea de bibliotecară, ne-a relatat Galina Davâdic, directoarea Bibliotecii Publice Raionale Mihai Eminescu din Rezina.

“Avem un caz, când bibliotecarei i s-a cerut în mod abuziv să scrie cerere de transfer de la şefă bibliotecă la bibliotecară și o altă cerere – ca să i se rețină din salariul de mai departe circa 20 mii lei primiţi de când a intrat în vigoare Legea salarizării și dânsa a primit banii conform contractului pentru funcţia „șef de bibliotecă”… Şi asta în situaţia când în Legea nr. 160 din 20.07.2017 cu privire la biblioteci, publicată la 18.08.2017 în Monitorul Oficial nr. 301-315, scrie clar: „Articolul 24. Conducerea bibliotecilor publice

(1) Conducerea bibliotecilor publice este exercitată de către director sau, după caz, de către adjunctul acestuia.

(2) Directorul bibliotecii publice, în limitele competenţelor, gestionează, organizează şi implementează sistemul de management financiar şi controlul intern şi poartă răspundere pentru administrarea bugetului bibliotecii şi a patrimoniului public aflat în gestiunea acesteia”, ne-a relatat dna Davâdic.

Primarii motivează decizia lor prin faptul că în bibliotecile comunale activează câte un bibliotecar și adică acel bibliotecar nu are în subordine și alți angajați…”

 

Explicaţiile Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării

Analizând problema, am stabilit că ea a apăut încă la momentul punerii în aplicare a Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar nr. 270 din 23.11.2018 (în vigoare din 01.12.2018). Atunci, secretarul de stat de la Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării (MECC) Igor Şarov a trimis autorităţilor Publice Locale o circulară în care menţiona că acestea sunt responsabile de organizarea activităţii culturale de interes local şi trebuie să asigure buna funcţionare a acesteia, inclusiv salarizarea muncii angajaţilor din domeniu. „Referitor la substituirea funcţiilor „director al casei de cultură” cu „director artistic”, sau „director de bibliotecă” cu „bibliotecar principal” menţionăm că, potrivit alin.(1), art. 24 al Legii 160/2117, în vigoare din 18.02.2019, conducerea bibliotecilor publice este exercitată de către director sau, după caz, de către adjunctul acestuia. Atragem atenţia că, cadrul normativ nu prevede funcţia de bibliotecar-şef”, respectiv, sugerăm să revedeţi dispoziţiile/ordinele de angajare, în scopul aducerii lor în concordanţă cu legislaţia în vigoare”. De asemenea, potrivit Ordinului nr.121 din 13.04.2006 cu privire la aprobarea Regulamentului-tip de  activitate a Casei de cultură, casa de cultură este condusă de director şi nu director artistic. Statele-tip recomandate pentru Casa de cultură sunt prezentate în Anexa nr.1 a Regulamentului nominalizat, unde, de altfel, se prevede şi funcţia de director artistic. În acest context, se recomandă APL revizuirea poziţiilor privitor la stabilirea claselor de salarizare conducătorilor instituţiilor de cultură, la fel ca şi examinarea necesităţilor în unităţi de personal pentru a asigura buna organizare a activităţii culturale de nivel local”, scrie dl Şarov.

 

Poziţia  Congresului Autorităţilor Locale din Moldova

Congresul Autorităţilor Publice din Moldova (CALM), în persoana directorului executiv Viorel Furdui a reacţionat cu alte concretizări la problema salarizării angajaţilor din cultură şi explicaţiile secretarului de Stat de la MECC.

“Prin circulara respectivă, autorităţilor administraţiei publice locale (APL) le este interzis să modifice statutul conducătorilor instituţiilor de cultură (biblioteci și case de cultură), dar și sunt obligați să le acorde acestor categorii de funcţionari un nivel de salarizare conform noului sistem de salarizare care, de regulă, depășește posibilitățile bugetelor locale. Aceste noi obligaţii financiare, care au fost stabilite în mod unilateral de către autoritățile centrale, trebuie achitate din veniturile proprii ale bugetelor locale, deși trebuia să fie acoperite prin acordarea APL a unor surse financiare suplimentare şi corespunzătoare. Astfel acest lucru contravine cadrului legal al APL și principiilor constituționale ale autonomiei locale şi a destabilizat situația din teritoriu, a generat conflicte interne, a pus în situație dificilă APL și a avut un efect invers asupra conducătorilor actuali ai instituţiilor publice din domeniul culturii. APL, din lipsă de resurse şi a certitudinii privind finanțarea în continuare a instituțiilor respective, sunt puse în situația de a căuta soluții, inclusiv prin optimizarea sau revizuirea numărului instituţiilor de cultură și/sau a statutului conducătorilor lor.

Cadrul legislativ „nu este aplicat echitabil de către autorităţile administraţiei publice locale (APL), din cauza disponibilităţilor financiare ale acestora. De asemenea, se pune accent pe garantarea de către APL a dreptului la muncă conform articolului 43 din Constituţia Republicii Moldova, prevederilor Codului muncii al Republicii Moldova etc., dar se trece cu vederea că garanţiile respective sunt asigurate de stat, adică autoritățile publice, în primul rând centrale, de comun cu alte autorități (inclusiv APL).

CALM a atras atenția asupra acestor probleme încă la etapa de adoptare a proiectului Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, că sistemul de salarizare trebuie construit în limitele standardelor de funcţionare ale APL, în special ale principiilor autonomiei locale şi descentralizării administrative, observaţii de care guvernarea nu a ţinut cont.

De asemenea, atragem atenția asupra faptului că în diferite raioane acest subiect este interpretat și tratat diferit chiar de către autoritățile financiare ale statului (direcţiile finanţe, trezorerii, inspecția financiară etc.), ceea ce accentuează starea de confuzie și incertitudine în cadrul APL. În unele raioane, inspecția financiară sau direcţiile finanțe nu recunosc circulara respectivă, interzicând APL să aplice prevederile legii și să crească salariile conducătorilor din cultură (de ex. Șoldănești), cerând poziția clară a Ministerului Finanţelor, care lipsește la moment. În alte raioane, din contra, APL sunt obligate să majoreze salariile acestor categorii de angajaţi. Iar în al treilea caz, APL sunt sfătuite să facă optimizările, ajustările și recalificările necesare pentru a avea posibilitatea de a asigura cel puțin finanțarea și funcționalitatea instituţiilor respective”,  menţiona dl Furdui, venind şi cu următoarele sugestii:

  1. Circulara MECC NU este un act juridic pe care îl poate emite doar autorul legii, în cazul dat Parlamentul, printr-o lege de interpretare. Acest document reprezintă o abordare unilaterală a mecanismului de salarizare a angajaților din domeniul culturii, fiind în contradicţie totală cu prevederile legale privind modul de organizare, finanțare şi funcţionare a APL.
  2. Bugetele locale nu pot avea deficit, respectiv cerinţele MECC nu pot fi satisfăcute până la suplinirea corespunzătoare a veniturilor bugetelor locale, prin transferuri speciale sau prin acordare de venituri suplimentare la bugetele locale.
  3. Consiliul local nu poate aproba cheltuielile respective privind salarizarea până nu are surse de acoperire a acestora.
  4. Deşi se ştie că domeniul respectiv este propriu al APL, un organ central de specialitate intervine în dreptul deplin şi exclusiv al APL, în loc să contribuie la consolidarea bazei de venituri a APl.Adică, asemenea document nu poate fi obligatoriu pentru APL şi contravine principiului autonomiei locale.
  5. Conform CALM, este necesară evaluarea impactului prevederilor noii legislații asupra APL, consolidarea bazei de venituri a APL şi stabilirea sumelor necesare pentru acoperirea decalajului respectiv în salarizarea la nivel local.
  6. Conform standardelor APL nivelul de salarizare asigurat de stat trebuie să fie un nivel minim pentru APL (elementul autonomiei organizatorice şi decizionale, politica de salarizare fiind un element indispensabil), iar nivelul maximal fiind stabilit de către APL în dependență de veniturile proprii”, propune CALM.

 

Soluţia trebuie s-o găsească ministerele

Solicitată să comenteze situaţia dată, Mariana Harjevschi, directoarea generală al Bibliotecii Municipale B.P. Hasdeu, Chișinău, a confirmat că această problemă este una extrem de actuală. Dumneaei ne-a mai spus că au avut loc întrevederi ale reprezentanţilor instituţiilor de cultură cu actuala conducere a Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării, care a promis să găsească împreună cu Ministerul Finanţelor o soluţie echitabilă.

Tudor Iaşcenco

 

Distribuie

Lasă un răspuns