Asigurarea socială prin prisma guvernării şi a cifrelor

În editorialul Când n-ai ce spune, imiţi accesul la informaţie, publicat în numărul precedent, abordam problema manipulării opiniei publice de către guvernare şi mediile afiliate ei, restricţionării accesului la informaţiile de interes public de către structurile Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS).

După ce de la Casa Teritorială de Asigurări sociale (CTAS) Rezina nu am primit informaţiile solicitate, am făcut un nou demers către Valentina Buliga, directoare generală CNAS, adresându-i aceleaşi întrebări.

– Dnă Buliga! În cadrul restructurărilor din ultimii ani a instituţiilor statului, ce modificări s-au produs în atribuţiile CTAS Rezina?

-Urmare a modificărilor operate în cadrul normativ din domeniul asigurărilor sociale de stat pe parcursul anilor 2017-2019 au fost modificate un şir de procese ce ţin de activitatea caselor teritoriale de asigurări sociale, inclusiv CTAS Rezina. Este vorba de rambursarea sumei contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii virate în plus la bugetul asigurărilor sociale de stat, automatizarea procesului de eliberare a certificatelor/extraselor din contul persoanei asigurate, stabilirea pensiilor, prestaţiilor sociale şi eliberarea biletelor de tratament balneo-sanatorial beneficiarilor instituţiilor de forţă (cu excepţia personalului criptic).

În scopul asigurării unui sistem de pensii şi prestaţii sociale echitabil, sustenabil şi transparent au fost implementate unele procese noi de activitate şi anume:

  • completarea conturilor personale de asigurări sociale cu informaţia privind stagiul de muncă realizat de persoanele asigurate până la 01.01.1999, prin scanarea carnetelor de muncă;
  • arhivarea electronică a declaraţiilor privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat pe suport de hârtie, prin scanare şi generarea electronică a certificatului de confirmare a stagiului de cotizare pentru perioada anilor 1991-1998;
  • realizarea activităţilor prioritare ce ţin de implementarea noilor prevederi ale Legii nr.156 din 14.10.1998 privind sistemul public de pensii, inclusiv prin efectuarea a 4 etape de valorizare a pensiilor pentru limita de vârstă şi a pensiilor de dizabilitate;
  • stabilirea şi plata indemnizaţiilor adresate familiilor cu copii, indemnizaţiilor de maternitate şi paternale beneficiarilor instituţiilor de forţă;
  • recalcularea pensiilor începând cu 01.01.2019.

Totodată, începând cu 10.02.2019, CTAS asigură calcularea cuantumului ajutorului de şomaj, proces preluat de la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

– Cum a evoluat numărul beneficiarilor de pensii din raionul Rezina şi cheltuielile statului pentru întreţinerea lor în ultimii trei ani?

– Conform datelor CNAS, în anul 2016 la 10974 de beneficiari au fost achitaţi 141,6 mln ei, în anul 2017 la 11094 de bene-ficiari au fost achitaţi 160,0 mln lei, iar în anul 2018 la 11328 de beneficiari au fost achitaţi 191,9 mln lei.

Nota redacţiei: Descifrând datele de mai sus, ajungem la concluzia că numărul pensionarilor din raionul Rezina în această perioadă a fost  în continuă creştere, fenomen caracteristic, conform experţilor,  pentru întreaga ţară. Iar mărimea pensiei medii în acest teritoriu a crescut de la 1075 lei/lună la 1411 lei/lună. (Alte date arată altă cifră în 2018 – 1505,5, vezi infograficul). Pentru comparaţie vom concretiza că în an-samblu pe R. Moldova, la 1 octombrie 2018, pensia medie constituia 1663,18 lei, inclusiv în raioanele Orhei – 1468,9 lei, Teleneşti – 1311,0 lei, Şoldăneşti – 1307,9 lei (cea mai mică pensie din R.Moldova şi cu 355 de lei mai mică decât pensia medie pe ţară). (vezi https://www.mold-street.com/?go=news&n=8116)

– …dar a beneficiarilor de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului şi mărimile sumelor alocate pentru aceste categorii de cetăţeni?

– Numărul beneficiarilor de ajutor social şi ajutor pentru perioada rece a anului din raionul Rezina,  în ultimii trei ani, a fost de 1137 (2016), 1105 (2017) şi 1122 (2018). Aceştea au primit respectiv: în calitate de ajutor social şi ajutor pentru perioada rece a anului 18,5 mln lei (2016), 17 mln lei (2017) şi 18,9 mln lei (2018).

Nota redacţiei: Dacă împărţim aceste milioane la numărul beneficiarilor, constatăm că fiecare a primit timp de 6 luni în medie în 2016 câte 930,8 lei,  în 2017 câte 874,8 lei şi în 2018 câte 906 lei.

– În ultimii trei ani numărul persoanelor care s-au aflat în concedii medicale şi perioadele acestor concedii s-a redus ori s-a majorat? Cine şi cum plăteşte buletinele de boală acum? Ce câştigă şi ce pierd beneficiarii acestor buletine?

– Numărul beneficiarilor de indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă variază de la an la an. În 2016, 1921 de rezineni s-au aflat în concedii medicale timp de 22214 zile, în 2017 – 2082 timp de 23067 zile şi în 2018 – 1739 au lipsit de la muncă din cauza bolilor 21247 zile.

Nota redacţiei:  Potrivit datelor de mai sus, reiese că remunerarea pentru o zi de concediu medical în raionul Rezina este destul de modestă: 99 lei – în 2016, 117 lei – în 2017 şi 108 lei – în 2018. Potrivit legislaţiei în vigoare, primele cinci zile de concediu medical sunt plătite de angajator, iar următoarele – din Fondul social.

Pentru conformitate, Tudor Iaşcenco

 

 

 

Distribuie

Lasă un răspuns