455 de ani de la prima atestare documentară a satului Ciocâlteni

Locuitorii satului Ciocâlteni au ales ziua de Duminica Mare pentru a serba 455 de ani de la prima atestare documentară a localităţii. Ei şi-au scos în centrul satului tot ce au mai de preţ: cântecul şi dansul popular, costumul naţional, istoria, fiii şi fiicele.

 

Adunaţi la umbră, sătenii au fost salutaţi de președintele raionului Ion Frunză şi vicepreședintele Iurie Siloci. Primarul comunei, Ion Ionașcu, a trecut în revistă cele mai importante evenimente, fericite sau triste, care au marcat istoria satului prin ani.

Micuţii de la grădiniță au dat start veseliei cu un spectacol literar-artistic. Iar în calitate de oaspeţi au invitat orchestra de muzică populară Poiana Codrului de la Centrul raional de cultură din Telenești.

Cea mai veche atestare documentară cu privire la așezarea Ciocâlteni datează din 1554. Localitatea este des menționată la sfârșitul sec. XVIII, fiind înzestrată cu loturi întinse de pământ de către domnii Moldovei, dăruite slugilor devotate. Astfel, hotarele moșiei erau deja bine conturate, fiind aproximativ asemănătoare cu cele de astăzi.

Dintotdeauna, ciocâltenenii s-au ocupat de agricultură și creșterea animalelor, domenii care au alimentat morăritul, lemnăritul, țesutul. După Marea Unire,  guvernul României a întreprins o serie de măsuri urgente întru redresarea situației economice și bunăstării populației din Basarabia. Astfel în urma Reformei agrare din 1921-1923 locuitorii din Ciocâlteni au obținut gratis 1125 ha de pământ fertil.

la 5 octombrie 1924 în sat a fost constituită cooperativa agricolă Traian.

Dicționarul statistic menționează că, la începutul anilor 20 ai secolului trecut în sat erau 2 grădini de zarzavaturi, 4 mori de vânt, poșta de cai a zemstvei, telefon, poștă. În fiecare marți se făcea târg de vite și manufactură.

Au urmat războiul, foametea, colecti-vizarea cu toate bune şi rele, apoi din nou împroprietărirea sătenilor. În rezultatul implementării Programul Pământ, Primăria a repartizat locuitorilor cote-părţi de teren, aceștia asociindu-se în diverse unităţi agricole sau lucrându-le de sine stătător.

În ultimii ani, mulți săteni au renunțat să-şi mai lucreze individual pământul din lipsă de mijloace tehnice și bănești. Exodul moldovenilor peste hotarele republicii se resimte foarte mult și la Ciocâlteni, afectând toate sferele vieții. Cei rămaşi acasă muncesc în sudoarea frunții zi de zi, în speranța unei vieți mai bune și mai ușoare.

Ion Cernei

 

 

 

Distribuie

Lasă un răspuns